Ion Giurgea este cercetător științific I la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti” al Academiei Române. A obținut titlul de doctor în lingvistică în anul 2008, cu teza „Recherches sur la structure interne des pronoms et des expressions nominales sans nom exprimé”, la Universitatea Paris 7 „Denis Diderot”. A desfășurat cercetări postdoctorale la Universitatea din Konstanz (sintaxă generativă romanică) și Academia Română (sintaxă diacronică română). Principalele domenii de cercetare: sintaxă, etimologie, lingvistică istorică, semantică.

Lucrări reprezentative

Pronoms, Déterminants et Ellipse Nominale. Une approche minimaliste (București, Editura Universității din București, 2010) • Originea articolului posesiv-genitival al și evoluția sistemului demonstrativelor în română (București, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, 2013) • A Reference Grammar of Romanian. I: The Noun Phrase (coord., împreună cu Carmen Dobrovie-Sorin; Amsterdam / Philadelphia, John Benjamins, 2013) • Majority Quantification and Quantity Superlatives. A Crosslinguistic Analysis of Most (împreună cu Carmen Dobrovie-Sorin; Oxford, Oxford University Press, 2021)

Cristian Moroianu este prof. dr. la Universitatea din București, Facultatea de Litere și cercetător științific I la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti” al Academiei Române, responsabil al Departamentului de lexicografie și etimologie. A obținut titlul de doctor în Filologie din anul 2002, cu teza „Dublete și triplete etimologice în limba română”, publicată la EUB (2005), și a devenit doctor abilitat la Școala Doctorală Litere, cu teza „Vocabularul limbii române moderne din perspectivă lexicologică și lexicografică” (2016). Principalele domenii de cercetare: lexicografie și etimologie românească.

Publicații reprezentative

Cărți de autor: Dicționar etimologic de antonime neologice, EUB, 2008 • Lexicul moștenit – sursă de îmbogățire internă și mixtă a vocabularului românesc, București, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, Colecția Aula Magna, 2013 • Etimologie și lexicologie românească. Convergențe sincronice și diacronice, EUB, 2015 • Motivarea formală a relațiilor semantice. Sinonimia analizabilă, EUB, 2016

Coautor: Dictionnaire des emprunts latins dans les langues romanes, sous la direction de Sanda Reinheimer Rîpeanu, București, Editura Academiei Române, 2004 • Enciclopedia literaturii române vechi, coord. general: Eugen Simion, coord. și revizie: Dan Horia Mazilu, Gheorghe Chivu, Eugen Pavel, Laura Bădescu, București, Fundația Națională pentru Știință și Artă, Muzeul Național al Literaturii Române, 2018 • Lingvistica românească, coordonatori: Marius Sala și Nicolae Saramandu, București, Editura Academiei Române, 2018

Iulia Barbu-Comaromi este, din 2003 până în prezent, cercetător științific la Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, în cadrul Departamentului de romanistică și, ulterior, al Departamentului de lexicografie și etimologie. A obținut titlul de doctor în filologie în anul 2009, cu teza intitulată Verbele dicendi în limba română: aspecte etimologice, semantice și sintactice, publicată în 2014. Având la bază o formație clasicistă, principalele domenii de interes ale sale sunt: istoria limbii române, limba latină, etimologia, semantica, lexicografia. Una dintre preocupările mai vechi ale autoarei este cercetarea din diverse perspective a câmpului lexico-semantic al verbelor dicendi din limba română, în principal, precum și din alte limbi. Rezultatele cercetării sunt cuprinse în două cărți de autor: Verba dicendi, de la latină la limbile romanice: probleme semantice (București, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, 2013), Verbele dicendi în limba română: aspecte etimologice, semantice și sintactice (București, Editura Universității din București, 2014), precum și în diverse articole: Verbe dicendi moștenite din latină: comparație cu principalele limbi romanice (în „Studii și cercetări lingvistice”, LIX, 2, 2008), Verbele dicendi contextual-figurate din limba română, derivate de la onomatopee (în „Limba română”, LVII, 4, 2008), Verba dicendi din limba latină: o propunere de clasificare semantică (în „Studii și cercetări lingvistice”, LXIV, 1, 2013), Verba dicendi care desemnează intensitatea vocii, în latină și în română (în „Analele Universității din București. Limba și literatura română”, LXII, 2013).

Monica Vasileanu este cercetător științific III la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române și asistent universitar la Universitatea din București. A obținut titlul de doctor în lingvistică în 2012. A participat la proiecte de cercetare naționale și internaționale. Este autoarea monografiei Începuturile scrisului academic în limba română: opera istorică a lui Dimitrie Cantemir (Editura Universității din București, 2019). În prezent este implicată în proiecte fundamentale ale Academiei Române, precum Dicționarul etimologic al limbii române (DELR) și Dicționarul explicativ al limbii române (DEX). Principala ei temă de cercetare o constituie evoluția vocabularului românesc, studiată din variate perspective, cea mai recentă fiind abordarea psiholingvistică.

Victor Celac este cercetător științific III la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (București), având ca domenii de interes lingvistica romanică, istoria și formarea limbii române, etimologia (originea și istoria cuvintelor), lexicografia și lexicologia românească. A studiat la Universitatea din Iași (licență), apoi la Universitatea din București (masterat și doctorat). A făcut un stagiu postdoctoral de un an la Laboratorul ATILF/CNRS (Nancy, Franța).

Iuliana Chiricu este cercetător științific la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti” al Academiei Române, redactor în cadrul Departamentului de lexicografie și etimologie. A obținut titlul de doctor în Filologie din anul 2010, cu teza Trăsături și funcții ale discursului raportat în interacțiunea verbală, publicată la EUB (2013). Principalele domenii de cercetare: lexicografie, analiza discursului.

Ștefan Colceriu este clasicist și lucrează din 2002 la Institutul de Lingvistică al Academiei Române din București. Din 2004 face parte din echipa de redactare a Dicționarului Etimologic al Limbii Române. A obținut în 2009 titlul de doctor cu teza: Testamentul lui Solomon. O reconstrucție a imaginarului. Ca doctorand și postdoctorand a studiat la universitățile din Fribourg, Leuven, Leiden și Zürich și a fost bursier al Confedereației Elvețiene și al Colegiului „Noua Europă” din București. E preocupat de etimologie, religii antice ale spațiului mediteraneean, filologie clasică și coptă. Este autorul ediției critice a Patericului copt (Apoftegmele Părinților pustiei. Versiunea coptă sahidică sau patericul copt, Humanitas, București 2021) și al volumului Testamentul lui Solomon. Regele, demonii și zidirea Templului, studiu și traducere din greacă veche, Humanitas 2011. A participat la proiectul de traducere din greacă veche și de comentare a Septuagintei (vol. III 1-2 Paralipomena, vol IV.2 Psalmii lui Solomon), NEC-Polirom, 2004, 2007. A tradus din germană jurnalul lui Gerhard Velburg, În spatele frontului. Marele Război așa cum l-am văzut eu. Însemnările unui soldat german în România ocupată(1916-1918), Humanitas, 2018. Predă cursuri de greacă biblică, civilizație greacă clasică, istoria limbii române la Facultatea de Teologie Catolică din București și cursuri de coptă și de greacă veche de nivel avansat (Homer, Platon, Euripide), la Scoala „Dan Slușanschi” de Limbi Clasice și Orientale a Universității din Sibiu.

Mihaela-Mariana Morcov este cercetător științific III la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” (București). Domeniile sale de interes sunt lingvistica romanică, dialectologia, etimologia și istoria limbii române. Din 2011 este doctor în filologie. A făcut un stagiu postdoctoral de un an la Laboratorul ATILF/CNRS (Nancy, Franța). Printre publicațiile sale recente se numără articolele Analogies lexicals i semàntiques entre el romanès i el català (București 2021, în Actes del Divuitè Col·loqui Internacional de Llengua i Literatura Catalanes a cura d'Oana-Dana Balaș i Xavier Montoliu Pauli) și Parallélismes morpho-syntaxiques entre l’albanais et les langues romanes occidentales en contraste avec le roumain (Brăila, 2021, în New Perspectives on Balkan Linguistics, edited by Cătălina Vătășescu).

Raluca-Mihaela Nedea este cercetător științific, din anul 2005 până în prezent, la Institutul de Lingvistică al Academiei Române „Iorgu Iordan – Al. Rosetti” din București, în Departamentul de lexicografie și etimologie. Absolventă a studiilor de licență și de masterat în Filologie Clasică din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, a obținut titlul de doctor în filologie în anul 2004, la Universitatea din București, cu teza intitulată Structuri și strategii argumentative în discursurile lui Cicero (publicată în 2007 la Fundația Națională pentru Știință și Artă), sub coordonarea științifică a Luciei Wald. Principalele domenii de cercetare: lexicografia și lexicologia, etimologia, terminologia, analiza discursului. Coautor la Istoria limbii române. I (coordonatori: Marius Sala, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu), București, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2018. A participat ca redactor la proiecte fundamentale ale Academiei Române, derulate și în prezent, precum Dicționarul etimologic al limbii române (DELR) și Dicționarul limbii române (DLR).

Anabella-Gloria Niculescu-Gorpin este CS III în cadrul Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan - Alexandru Rosetti” al Academiei Române, Departamentul de lexicografie și etimologie și lector asociat la Universitatea din București, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine. A obținut doctoratul în filologie la Universitatea din Manchester, Marea Britanie (2007) și a beneficiat de stagii de cercetare și burse în străinătate (Polonia, Italia, Belgia, Maria Britanie, etc.), fiind și alumnă a programului Fulbright Senior Scholar (2019). Domenii de cercetare: pragmatică, psiholingvistică, influența englezei asupra românei sau contactul lingvistic. A participat la și a condus numeroase proiecte de cercetare naționale și internaționale, printre care „Bilingualism, emotions and creativity. The case of Polish and Romanian”, „O abordare multidisciplinară a contactului lingvistic și a schimbărilor din limba română actuală” sau „Attitudes and emotions across languages. The case of Polish and Romanian”. A participat la peste 80 de conferințe internaționale și a publicat numeroase articole în reviste precum Revue Roumaine de Linguistique sau Pragmatics&Cognition. Este autoarea monografiei Influențe cultural-lingvistice asupra evoluției recente a limbii române în context european și mondial (2013) și coautoare la Dicționarul etimologic al limbii române, Dicționarul limbii române și la Inventar de cuvinte și sensuri noi atestate în mediul online (ICSO, 2020).

Andreea Radu-Bejenaru este, începând cu anul 2018, asistent de cercetare în cadrul departamentului de lexicografie și etimologie al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, fiind unul dintre redactorii Dicționarului etimologic al limbii române. Din anul 2016 este cadru didactic asociat al catedrei de limbă bulgară a Facultății de limbi și literaturi străine (Universitatea din București), unde predă practica și structura limbii bulgare. A urmat studiile de licență (Filologie bulgară – catalană), masterat (Studii culturale balcanice) și doctorat (Limbi și identități culturale) ale Facultății de limbi și literaturi străine. A obținut titlul de doctor în filologie în anul 2020 cu teza Conceptualizarea trăsăturilor morale negative în frazeologia română și bulgară. O perspectivă interculturală și interlingvistică, publicată la Editura Universității din București în anul 2021. Pe parcursul studiilor de masterat și doctorat, a beneficiat de două granturi Erasmus+ la Universitatea din Sofia. Domeniile sale principale de interes sunt etimologia, frazeologia, psiholingvistica și didactica.

Gabriela Stoica este conf. dr. la Universitatea din București, Facultatea de Litere, și cercetător la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti” al Academiei Române, Departamentul de lexicografie și etimologie. A obținut titlul de doctor în Filologie în anul 2011, la Universitatea din București. Principalele domenii de cercetare: lingvistică istorică; lingvistică culturală; analiza discursului; achiziția L2.

Publicații reprezentative:

Cărți de autor: Afect și afectivitate. Conceptualizare și lexicalizare în româna veche, București, EUB, 2012 • Modele ale afectivității în cultura română premodernă (1780-1840), București, Editura Muzeului Național al Literaturii Române, 2015

Coautor: Micul dicționar academic (vol. II-IV), București, Editura Univers Enciclopedic, 2003-2004 • Istoria limbii române. I (coordonatori: Marius Sala, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu), București, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2018; Lingvistica românească (coordonatori: Marius Sala, Nicolae Saramandu), București, Editura Academiei Române, 2018 • Exploring Discourse Practices in Romanian (editori: Andra Vasilescu, Mihaela-Viorica Constantinescu, Gabriela Stoica, Jonathan Russel White), Newcastle upon Tyne, Cambridge Scholars Publishing, 2020 • Româna ca limbă străină. Corpus (coautor Mihaela-Viorica Constantinescu), București, EUB, 2020 • Cultural Linguistics Explorations into Spirituality, Emotionality, and Society (editori: Hand-Georg Wolf, Denisa Latic, Anna Finzel), Amsterdam/Philadelphia, John Benjamins, 2021.

Redactor și membru în comisia de revizie a celor două volume din DELR care cuprind litera C, Dana-Mihaela Zamfir este în prezent colaborator extern și consultant în redactarea DELR, în special pentru probleme de limbă română veche (variante fonetice și morfologice vechi, probleme de atestare etc.). Este cercetător științific II la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti” al Academiei Române. Doctor în filologie (2003), cu teza Morfologia verbului în dacoromâna veche (secolele al XVI-lea-al XVII-lea), publicată la Editura Academiei Române în 2005 și completată în 2007 cu Morfologia verbului în dacoromâna veche (secolele al XVI-lea-al XVII-lea). II. Timpurile din sfera trecutului. Viitorul. Condiționalul. Coautoare la tratatul academic Istoria limbii române, volumul I, coordonatori acad. Marius Sala, Liliana Ionescu-Ruxăndoiu, Editura Univers Enciclopedic Gold, [București, 2018].

Domenii de interes: istoria limbii române, dialectologie istorică nord-dunăreană, lingvistică balcanică (cu specializare în raporturile româno-albaneze) etimologie. Cercetător preocupat de inovațiile istorice produse în faza documentată a limbii române (începând din secolul al XVI-lea) și de răspândirea lor dialectală, autoare a numeroase studii în acest domeniu: Chronologie des altérations phonétiques et des modifications du paradigme du verbe a scuipa «cracher», Baia-Mare, 2008 (în colaborare cu Daniela Răuțu) • Termeni pentru noțiunile «puer» și «heres» în limba română. Istoria schimbărilor de sens și difuziune dialectală, Cluj-Napoca, 2012 • Aspecte fonetice și morfologice privind vechimea și răspândirea dialectală a variantelor adjectivului roșu, București, 2013 (în colaborare cu Andreea Dinică) • În legătură cu istoria amuțirii lui -u final. Despre rezistența în timp și despre difuziunea dialectală a tipurilor fonetice puiu, ochiu și ariciu, Cluj-Napoca, 2014 • Alternanțe vocalice secundare în flexiunea verbală românească. Tipuri istorice și repartiția lor în graiurile dacoromâne (I), Cluj-Napoca, 2015 (în colaborare cu Mihaela Mariana Morcov și Daniela Răuțu) • Alternanța șc/șt în flexiunea verbală și nominală. Probleme istorice și dialectale, Cluj-Napoca, 2018 • Noțiunea «a sfârși» în limba română. Problema straturilor etimologice (cu privire specială asupra familiei adverbului gata), București, 2019 (în colaborare cu Oana Uță Bărbulescu) • >Vechimea și răspândirea dialectală a tipului fonetic: hulpe și fenomenele conexe, Cluj-Napoca, 2020 (în colaborare cu Irina-Carmen Floarea<) • Variations historiques et dialectales dans la flexion et l’aspect phonétique des mots roumains grâu «blé», frâu «frein», brâu «ceinture» et pârâu «ruisseau» et de leurs correspondants en albanais, Brăila, 2021 (în colaborare cu Oana Uță Bărbulescu).